RO - EN
Cotnari - Capitala Vinului Romanesc

Mostenirea

Companie

INIMA COTNARIULUI
Compania COTNARI este inima podgoriei Cotnari din anul 1948. Dragostea localnicilor pentru creșterea și rodul viței de vie ne-a învățat să prețuim fiecare boabă purtătoare de soare și să împărtășim cu ceilalți bucuria vieții.

Drumul vinului este lung, dar plin de recompense. Avem permanent grijă de cele peste 1.700 de hectare cu plantații de vie prin lucrări agricole performante. Specialiștii noștri lucrează în laboratoarele combinatului sau în vii, pentru obținerea unor noi soiuri de viță de vie și a unor noi cupaje de vinuri.

Vinurile de Cotnari prezintă calități excepționale obținute prin limitarea producției medii de struguri la un hectar la doar 70-80% față de celelalte podgorii ale României sau din țările viticole. Compania noastră va alege întotdeauna calitatea în detrimentul cantității. În vinoteca noastră, organizată pe criterii științifice, păstrăm cele mai reușite colecții, începând din anul 1957.

 

PODGORIE
„Podgoriile sfinte” de la Cotnari, cum le-a numit Dimitrie Cantemir, sunt rodul unei îndeletniciri străvechi viti-vinicole. Din antichitate și până astăzi, vița de vie a îmbrățișat neîntrerupt dealurile molcome ale zonei, profitând din plin de particularitățile acestora.

Podgoria este adăpostită de vânturi și de curenții locali reci, datorită fenomenului de phoenizare a maselor de aer, ce determină un proces de încălzire. Perioada mai – septembrie este caracterizată de o nebulozitate cu valori reduse, favorizând insolația, creșterea strugurilor și acumularea zahărului. Solurile sunt extrem de favorabile culturii de viță de vie, cu o textura luto-nisipoasă, bogate în humus și baze schimbabile.


Iată de ce, Grasa de Cotnari, de exemplu nu s-a adaptat în nicio altă podgorie din România sau din lume.

Podgoria a fost mereu dăruită cu „bună potrivire de oameni înțelepți și de la natură”. (Mihail Sadoveanu)

TEHNOLOGIE
Până nu de mult, aproximativ până la începutul secolului al XX-lea, prelucrarea strugurilor în Podgoria Cotnari, în vederea producerii vinurilor, se facea într-un mod empiric, folosindu-se vase, instalații și mijloace tradiționale, unele dintre acestea valoroase astăzi mai mult ca piese de muzeu. Proprietarii viilor preferau ca ei înșiși  să-și vinifice producția de struguri. Ca și culesul, vinificarea de la Cotnari unea aspectul lucrativ cu cel ludic, de joc și voie bună surprinse și literar de unii scriitori precum N.D. Cocea: „Copile, râzătoare, treceau coșurile (cu struguri) flăcăilor. Aceștia la rândul lor, urcați pe scările improvizate, le deșertau în trei călcătoare de doi stânjeni în lungime fiecare și așezate de-a curmezișul cramei. Panerele golite zburau prin aer însoțite de strigări și glume piperate. Fetele le prindeau din zbor. Nici una nu se lăsa mai prejos. Răspundeau la fel, cu glume în doi peri sau cu pumni de struguri aruncați flăcăilor în față… Mustul gâlgâia ca șuroaiele umflate de ploi. Zăcătoarele se umpleau văzând cu ochii. Crama zumzăia ca un stup de albine harnice”.

„O întreagă tehnologie urmărește maturarea și învechirea vinurilor, căci vinul autentic de Cotnari nu se utilizează în anul în care a fost produs, ci după doi, patru sau chiar zece ani, când înregistrează adevărata personalitate”. (Alecu Al. Floares)

Tradiția milenară se împletește cu promovarea celor mai avansate sisteme. În ultimii ani, compania a promovat investiții substanțiale împreună cu firme de renume din Italia, Germania, Suedia. Aceste investiții au crescut capacitatea stației de îmbuteliere, au modernizat instalațiile de răcire, de eliminare a sărurilor tartrice, de limpezire centrifugă a mustului, de depozitare a vinului la învechit etc.

CERCETARE
Specialiștii combinatului Companiei COTNARI se dedică unei activități susținute de cercetare științifică, de studiere a evoluției vinurilor și de constituire a sortimentelor. Din laboratoare echipate la standarde de ultimă generație au ieșit în ultimii doi ani, două noi soiuri de viță de vie: Grasa 75 și Perla Cotnariului.

În prezent cercetăm și alte vițe de vie pentru obținerea unor biotipuri cu parametrii calitativi superiori.

DEGUSTARE
Degustarea începe odată cu pregătirea sticlei. După detașarea capsulonului, dopul de plută se va extrage lent pentru a se evita ruperea lui sau pentru agitarea nedorită a vinului. O dată extras, dopul dă prima informație despre vinul din sticlă. Ori de câte ori vom scoate un dop, analiza olfactivă este obligatorie.
Paharul, separat, pune în valoare și oferă o parte din produs pentru degustare: să aibă obligatoriu picior pentru ca degustătorul să manevreze exclusiv paharul de picior evitând apariția amprentelor pe pahar, sticla din care este confecționat, să fie incoloră, limpede (ideal ar fi din cristal), fără desene, incrustații sau gravuri. Pentru vinurile albe se folosesc pahare de tip lalea, mai strânse la gură, iar pentru vinurile roșii, pahare mai largi la bază, aproape emisferice.
Examinarea vizuală se face îndreptând vinul către sursa de lumină, analizând mai întâi limpiditatea apoi fluiditatea. Tot vizual apreciem și culoarea, vinul se privește prin transparență spre o sursă de lumină, dar și pe un fond alb.
Mai întâi, degustătorul va imprima paharului o ușoară mișcare circulară apoi îl va apropia ușor de nări aspirând în mod atent și profund. Examinarea olfactivă apreciază calitatea, intensitatea și persistența mirosului. După ce-l va apropia de buze, efectuând prin întredeschiderea acestora și trecerea aerului, degustătorul va simți buchetul vinului pe care îl degustă.
Va sorbi din pahar, în același timp apăsând cu limba și mișcându-și fosele nazale. Vinul, odată ajuns în gură trebuie plimbat și pipăit astfel încât să-i simțim fluiditatea, onctuozitatea și catifelarea. Examinarea gustativă sau gustul vinului reprezintă rezultatul celor patru gusturi de bază – dulce, acru, sărat, amar. Va înghiți jumatate de sorbitură, redeschizând din nou buzele pentru a permite trecerea aerului. La urmă, cu gura închisă, va mesteca vinul pe care l-a sorbit. Temperatura de degustare a vinului este importantă deoarece un vin degustat la 10 grade Celsius respectiv la 20 de grade Celsius creează senzația degustării a două vinuri total diferite.